Numărul de noi kilometri de autostrăzi care figurează în această variantă actualizată şi „semifinală“ a Master Planului, după cum a numit-o ministrul transporturilor Ioan Rus, este dublu faţă de propunerile prezentate în toamna trecută, în varianta iniţială a master planului. În contextul în care în prezent România are circa 700 de kilometri de autostrăzi, rezultă că până în 2030 reţeaua locală de autostrăzi va ajunge la un total de 2.000 de kilometri dacă obiectivele din Master Plan vor fi duse la capăt.
În urmă cu o lună, ministrul transporturilor prezenta planurile în materie de autostrăzi pe un orizont de timp de zece ani, care includeau 725 de noi kilometri de autostrăzi şi 184 de kilometri de autostrăzi fazate (construite în prima fază în regim de drum expres şi extinse apoi la standard de autostradă).
Efortul financiar pentru construcţia celor 1.300 de kilometri de autostrăzi se ridică la 14 miliarde de euro, potrivit unor documente puse la dispoziţie de Ministerul Transporturilor, după ce Ioan Rus a avut o întâlnire cu reprezentanţii comisiilor parlamentare de specialitate, pentru a discuta despre master planul de transport.
„Am prezentat în faţa celor două comisii master planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva“, a explicat Rus. Master planul ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare în guvern, iar până la 15 martie să fie transmis la Bruxelles, urmând ulterior să fie implementat.
Pe lângă cei 1.300 km noi de autostrăzi, Master Planul include şi aproape 2.000 de kilometri de drumuri expres, la care se adaugă peste 3.100 de drumuri Trans Regio şi Euro Trans, precum şi 67 de variante de ocolire.
Printre noutăţile care apar în această variantă actualizată a master planului se numără şi includerea unui drum expres de 9 kilometri care să facă legătura între aeroportul Otopeni şi autostrada Bucureşti-Ploieşti. De asemenea, în domeniul aerian, aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România, a fost inclus pe „lista de intervenţii“ a master planului general, după ce anterior acest document „uitase“ de aeroportul pe care până în 2012 aterizau toate zborurile low-cost care conectau Capitala de alte ţări.
În domeniul feroviar, Master Planul include reabilitarea a 4.350 de kilometri de cale ferată, precum şi electrificarea a alţi 425 de kilometri de linii ferate aparţinând reţelei TEN-T Core (reţea agreată de Uniunea Europeană ca fiind prioritară), pe rute precum Craiova-Calafat sau Bucureşti-Giurgiu.
În total, proiectele incluse în Master Planul General de Transport se ridică la un cost estimat de peste 48 de miliarde de euro, dar Ministerul Transporturilor recunoaşte că momentan sursele de finanţare pe care se poate baza până în 2030 se ridică la doar 35 de miliarde de euro.
Un rol important în realizarea Master Planului de Transport o va avea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), instituţie ce are pe mână un buget anual de circa 1,5 -2 miliarde de euro. „Vom reevalua foarte solid şi CNADNR. O companie care ar trebui să fie un jucător mare în piaţa construcţiilor este mai degrabă un intermediar între bugetul statului şi diversele companii private, care lucrează în sistemul de drumuri naţionale, drumuri expres şi autostrăzi“, a spus Rus.
„Mai e mult până duminică“, acesta este singurul răspuns pe care ministrul transporturilor Ioan Rus l-a oferit ieri, după ce a fost întrebat care va fi soarta autostrăzii în concesiune Comarnic-Braşov, pentru care guvernul s-a angajat să ofere un răspuns final pe 15 februarie. Autostrada Comarnic-Braşov, pe care statul s-a angajat să o construiască în concesiune, are selectaţi deja de mai bine de un an trei investitori privaţi care să o realizeze - francezii de la Vinci, grecii de la Aktor si austriecii de la Strabag.
Totuşi, nici până acum nu a fost semnat contractul de concesiune. Ministrul transporturilor şi premierul Victor Ponta au arătat într-o conferinţă de presă ce a avut loc la începutul acestui an că pe 15 februarie vor anunţa care este viitorul autostrăzii Comarnic-Braşov, cu o lungime de 53 km, adică dacă aceasta va fi construită în continuare în concesiune sau se va renunţa la această variantă. Statul a mai avut în ultimul deceniu două încercări de a construi această şosea în concesiune sau parteneriat public-privat, dar de fiecare dată proiectul a eşuat. (sursa: zf.ro)
