În următorii cinci ani, România are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice.
În 2024 şi în orizontul 2030, focusul se pune pe găsirea unor spaţii logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, a costurilor cu utilităţile şi pe dezvoltarea unor investiţii în locaţii multifuncţionale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului.
Din această perspectivă, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul şi schimbările climatice.
Războiul din Ucraina a accentuat şi mai mult această cerere de spaţii de producţie, mai ales în cadrul unor parcuri industriale care să ofere toate condiţiile necesare relocării business-urilor.
”Reconstrucţia Ucrainei, după război, va genera un business de peste 100 de miliarde de euro, iar multe companii caută deja locaţii optime pentru a-şi dezvolta puncte de lucru în apropierea acestui uriaş şantier care va deveni ţara vecină’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunţa, zilele trecute, că România începe să crească ca destinaţie de nearshoring, adică relocarea producţiei, asta în contextul creşterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie.
În ultimii 2 ani, companiile au finalizat peste 500.000 mp de spaţii industriale şi logistice, ajungând la 7 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate creşte cu încă 3 milioane mp de spaţii industriale şi logistice.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în luna mai erau înregistrate oficial 110 de parcuri industriale la nivel naţional, care beneficiază şi de facilităţi fiscale oferite de stat. Acestea au o suprafaţă de 3466 hectare.
Cele mai multe dintre acestea sunt situate în Prahova (27 de parcuri), Cluj (24) şi în Braşov (18). În zona Bucureşti-Ilfov există autorizate 15 parcuri industrial.
Cea mai nouă investiţie în domeniu este anunţată în judeţul Vâlcea.
Randamentul investiţional (yield) al sectorului de logistică şi spaţii industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, faţă de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
,,Parcurile industriale au marele avantaj, dincolo de facilităţile fiscale, că aduc în acelaşi loc mai mulţi investitori, astfel că dezvoltarea unor lanţuri de business integrate este mult mai facilă. Incubatoarele de afaceri, soluţiile integrate de servicii, aflate la dispoziţia investitorilor, sunt menite să contribuie la creşterea unor business-uri predictibile’’, afirmă Pîrvulescu.
Pe de altă parte, Frames arată că dintre cele 112 de parcuri industriale existente în prezent în România, mai mult de o treime funcţionează la limita de avarie.
,,Parcul industrial nu este o afacere simplă, dimpotrivă. Ţine de mixul de oferte de servicii pe care îl propui, de ce chiriaşi atragi şi cum îi menţii acolo, de dezvoltarea continuă a proiectelor şi serviciilor oferite. Doar să închiriezi teren ieftin nu mai e de ajuns în 2024. Ai nevoie de investiţii în clădiri cu standarde înalte de sustenabilitate, de soluţii de business integration, de marketing şi promovare, de networking etc.’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
În funcţie de dimensiuni şi de investiţiile asumate, un parc industrial poate trece pe break-even în 3-4 ani.
