Pandemia COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra economiei globale pe parcursul anului 2020, cu o scădere a PIB de 6,4% in EU-27. Comparativ cu media UE, România a înregistrat o scădere de 3,9% a PIB. Starea de urgență instaurată în perioada martie-mai, precum și măsurile restrictive impuse de autorități au cauzat o contribuție negativă la creșterea PIB a unor sectoare economice importante, precum agricultura, sectorul industrial sau HORECA.
Cu un aport de 6,6% la formarea PIB, sectorul construcțiilor nu numai că a supraviețuit loviturii date de epidemia globală, dar a înregistrat și o creștere în 2020, fiind unul dintre puținele sectoare care e a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB (0,8%).
“Cu toate acestea, anul trecut piața locală imobiliară și-a continuat evoluția, sectoarele industrial și rezidențial depășind chiar și cele mai optimiste așteptări. Deși viitorul pieței de birouri este incert, volumul proiectelor anunțate pentru livrare in 2021 indică o încredere a dezvoltatorilor în capacitatea de adaptare la noile condiții”, spune Ilinca Timofte, Research Analyst Crosspoint Real Estate.
Prețurile medii pentru unități rezidențiale au crescut în 2020, atât pentru locuințele vechi, cât și pentru cele nou construite. Locuințele vechi au înregistrat, însă, o creștere mult mai mare, de 7%, în timp ce prețul/mp al locuințelor noi a crescut în medie cu 2%.
Piața românească de investiții a avut o evoluție pozitivă în 2020, cu un volum total al investițiilor ce a depășit așteptările inițiale – de peste 805 M EUR – o creștere de 32%, comparativ cu anul precedent. În pofida incertitudinii legate de viitorul sectorului spațiilor de birouri, acest segment a rămas activul preferat al investitorilor în 2020, cu o pondere de 85,3% în volumul total al investițiilor, urmat de cel industrial, cu doar 10,3% din total. Capitala a atras majoritatea investițiilor în 2020 (83%), deși în anii anteriori piețele regionale se conturaseră ca niște alternative promițătoare pentru investitori. Circumstanțele actuale au determinat investitorii să aibă o abordare prudentă în 2020, aceștia preferând să parieze pe o piață consacrată și stabilă, precum Bucurestiul.
Percepția pieței pentru 2021 este una pozitivă, cu investiții de peste 140 M EUR înregistrate în primele 4 luni ale anului și speranța într-o revenire rapidă la normal. Cu toate acestea, impredictibilitatea ce însoțește situația economică dar și neîncrederea în abilitatea de remontare a unor anumite segmente vor duce la o scădere a volumului total de investiții în perioada imediat următoare comparativ cu anii precedenți.
Stocul industrial al României a ajuns în prezent la 5,1 milioane mp la sfârșitul anului 2020, din care aproximativ 2,4 milioane mp sunt situate în jurul capitalei. 528.000 mp de spații industriale noi au fost livrați în 2020, în principal în București. Zonele vestice și nord-vestice ale țării găzduiesc al doilea mare stoc industrial, aproape de 35% în total. Afectat pozitiv de criza COVID-19, ca o consecință a creșterii sectorului comerțului electronic și a nevoii comercianților cu amănuntul de acoperire națională, sectorul industrial a fost liderul sectoarelor imobiliare comerciale în 2020.
Activitatea de închiriere de spații industriale în 2020 s-a ridicat la peste 735.000 mp, o creștere cu 60% a cererii față de anul trecut. Cea mai mare parte a activității s-a concentrat în și în jurul Bucureștiului, unde au fost închiriați 516.000 mp. Puterea comerțului electronic, creșterea industriilor strategice, cum ar fi producția de echipamente medicale, precum și nevoia de logistică urbană au creat o creștere a cererii. Există, de asemenea, un interes tot mai mare pentru unitățile mai mici de la companiile locale.
Stimulat de comerțul electronic și de nevoia comercianților cu amănuntul de acoperire națională, sectorul industrial și logistic a avut un an remarcabil de bun. 2021 este de așteptat să urmeze aceeași tendință, deși dinamica ar putea fi mai lentă pe măsură ce contextul general se îmbunătățește. Chiar și în cazul incert al unei recuperări complete, obiceiurile consumatorilor s-ar fi putut schimba deja suficient de profund pentru a nu mai permite revenirea pe piața tradițională. Oportunitățile care decurg din situația actuală, cum ar fi scurtarea lanțurilor de aprovizionare Asia-Europa prin mutarea unităților de producție în CEE și creșterea forței de muncă locale ar putea fi avantajoase pentru România. Totuși, acest lucru depinde în mare măsură de o dezvoltare rapidă și eficientă a infrastructurii locale și naționale, iar creșterea cu 10% a bugetului pentru transport și infrastructură pentru 2021 aduce o perspectivă optimistă în această privință.
Se așteaptă ca 2021 să continue în aceeași tendință, primul trimestru al acestui an înregistrând deja o creștere semnificativă a cererii de spații industriale, de peste 220.000 mp, comparativ cu T1 2020 - când volumul închirierilor era de 67.000 mp.
