Pentru realizarea acestui proiect, compania germană a primit anul trecut şi un ajutor de stat de aproape 40 mil. lei (8,8 mil. euro), fiind una dintre cele nouă companii multinaţionale selectate de Ministerul de Finanţe alături de Bosch, Dacia, Airbus Helicopters sau Timken.
„Proiectul investiţional a fost sistat ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companie în procesul de recrutare a personalului salariat corespunzător nevoilor procesului tehnologic, precum şi din cauza dinamicii cheltuielilor de personal, în mod deosebit în partea de vest a ţării. Având în vedere sistarea proiectului investiţional, utilizarea - în sensul tragerii – ajutorului de stat nu s-a mai realizat“, au transmis oficialii EKR-Elektrokontakt România, în urma unei solicitări a ZF Transilvania legată de stadiul investiţiei de la Târgu-Jiu. Aceştia au mai transmis că EKR-Elektrokontakt România are relaţii contractuale cu un agent de recrutare a forţei de muncă din zonă, prin intermediul căruia şi în funcţie de necesităţile companiei sunt recrutaţi oameni din judeţul Gorj pentru unităţile de producţie deţinute de germani în judeţul Arad.
Proiectul de investiţii al companiei germane nu mai apare pe site-ul Ministerului de Finanţe unde sunt listate investiţiile realizate cu ajutor de stat şi stadiul de implementare al proiectelor.
„Nu cunosc motivele pentru care compania EKR-Elektrokontakt a renunţat la investiţia din oraşul nostru, nu eram viceprimar la acel moment, însă nu cred că putem vorbi de o lipsă a forţei de muncă în această zonă“, a spus pentru ZF Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu-Jiu.
În Gorj, cea mai mare companie, dar şi cel mai mare angajator este Complexul Energetic Oltenia. Compania minieră este însă singurul mare jucător într-o zonă în care investiţiile străine în producţie se pot număra pe degete. Exporturile totale ale judeţului sunt de numai 55 mil. euro anual, nivel comparabil cu cele din Mehedinţi şi Giurgiu, „judeţele codaşe“ la acest capitol.
„Târgu-Jiu se numără printre primele oraşe din ţară în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor. În zonă se poate trăi încă foarte bine din minerit, iar cei mai mulţi dintre localnici îşi duc traiul de pe urma acestei activităţi“, a mai spus viceprimarul din Târgu-Jiu.
Cu un câştig salarial mediu nominal net de 1.861 lei în luna iunie 2016, judeţul Gorj ocupă locul 14 în clasamentul judeţelor ordonate descrescător, salariul mediu nominal net fiind mai mic decât media la nivelul ţării cu 10,4%, respectiv cu 217 lei, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj. Rata şomajului la finalul primului semestru era de 6,3%, potrivit AJOFM Gorj.
Viceprimarul din Târgu-Jiu a mai spus că nu cunoaşte foarte multe detalii despre investiţia ce trebuia realizată la Târgu-Jiu de EKR-Elektrokontakt România, însă a fost foarte încântat să vorbească despre un alt proiect, care se va concretiza în mandatul său.
„Chiar dacă EKR-Elektrokontakt a renunţat la investiţia din Târgu-Jiu, există în prezent o altă companie mare care va investi în municipiul nostru într-o fabrică de cablaje şi va crea între 800 şi 1.000 de locuri de muncă. Nu pot să vă spun numele companiei, însă unitatea de producţie se va construi pe fosta platformă a fabricii de mobilă Rostramo. Din câte ştiu, recrutările pentru această fabrică vor începe în luna ianuarie 2017’’, a mai spus viceprimarul din Târgu-Jiu.
Potrivit presei gorjene, în spatele investiţiei în viitoarea fabrică de cablaje de la Târgu-Jiu stau japonezii de la Sumitomo Electric Bordnetze, care mai deţin pe plan local unităţi de producţie în Caransebeş, judeţul Caraş-Severin şi la Drobeta-Turnu Severin. Compania EKR-Elektrokontakt România deţine în prezent pe piaţa locală trei fabrici, la Sântana, Chişineu-Criş şi Pâncota, toate în judeţul Arad.
Compania activează în domeniul asamblării de cabluri şi componente electrice pentru industria de automobile. EKR-Elektrokontakt România produce pentru clienţi precum BMW Group, Daimler, VW Group şi General Motors.
EKR-Elektrokontakt România a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 130 mil. lei (29 mil. euro), un profit net de circa 2,9 mil. lei (650.000 de euro) şi un număr mediu de 2.419 angajaţi, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor.
Compania a deschis prima unitate locală de producţie în localitatea Sântana, în anul 1996, a urmat cea de-a doua fabrică în anul 2002, în localitatea Pâncota, iar în anul 2010 germanii au inaugurat fabrica din Chişineu-Criş, toate în judeţul Arad.
În industria componentelor auto cablajele sunt printre cele mai ieftine componente de pe o maşină, care necesită multă muncă manuală şi unde salariile sunt de cele mai multe ori aproape de nivelul minim pe economie.
În acest sector companiile lucrează şi cu muncitori necalificaţi, dar caută şi oameni din industria textilă. (sursa: zf.ro)
