Această scădere va accelera tendinţa de contractare a pieţei imobiliare autohtone, în condiţiile în care contribuţia industriei la PIB-ul României a scăzut deja de la 14,5% în 2020 la 13%, anul trecut, iar cererea şi oferta s-au diminuat substanţial în primul trimestru din 2023 (-25% faţă de aceeaşi perioadă din 2022).

Pe lângă impactul bugetar negativ pe care l-ar atrage aceste modificări, AREI semnalează consecinţe în cascadă pentru întreg ecosistemul imobiliar din România şi efecte care se vor resimţi şi la nivelul populaţiei.

Costuri mai mari pentru consumatorul final şi creşterea preţurilor la locuinţe - Eliminarea cotei de TVA de 5% la locuinţe va fi resimţită puternic de persoanele cu venituri reduse, în special tinerii şi familiile cu mulţi copii, care nu îşi vor mai putea permite achiziţia de locuinţe noi. Spre exemplu, pentru un apartament de 2-3 camere, cota de TVA majorată la 9% va atrage un cost suplimentar de 4.800 Euro, plus taxe notariale calculate la valoarea totală de achiziţie, în condiţiile în care preţul locuinţelor din România a înregistrat deja o creştere de 12% în mai puţin de 2 ani;

Scăderea calităţii ofertei la locuinţele noi - Presiunea financiară crescută ar putea determina unii dezvoltatori să facă compromisuri privind calitatea materialelor utilizate în construcţii. Totodată, dezvoltatorii ar putea fi forţaţi să reducă dimensiunea unităţilor locative, pentru a menţine preţul final al apartamentelor accesibil. Acest lucru ar putea duce la o piaţă supra-saturată cu apartamente mai mici, în condiţiile în care România are un decalaj considerabil faţă de alte state membre ale Uniunii Europene, având cel mai scăzut număr mediu de camere pe persoană şi cel mai ridicat procent de persoane care locuiesc într-o locuinţă supraaglomerată;

Risc sporit de evaziune fiscală - Creşterea poverii fiscale pe segmentul rezidenţial (majorarea cotei de TVA pentru locuinţe la 9%, aplicarea unui impozit de 5% la preţul de vânzare pentru tranzacţii cu valoarea peste 600.000 lei) poate genera premise ce vor conduce la evaziune fiscală, în sensul declarării unor valori mai mici;

Riscul de blocaj pe piaţa imobiliară - În condiţiile în care cererea de locuinţe este foarte elastică la preţ, iar inflaţia ridicată şi ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea soluţiilor de finanţare bancară, noile măsuri, mai ales în ceea ce priveşte impunerea de noi taxe (i.e. impozit de 5% la preţul de vânzare pentru tranzacţii cu valoarea peste 600.000 lei) ar putea reduce cu cel puţin 50% oferta şi cererea din piaţa imobiliară, în 2024. Pe de altă parte, reglementarea unor noi măsuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea conformităţii cu normele constituţionale, analiza oportunităţii şi evitarea oricăror neclarităţi pe dimensiunea de implementare;

Povară fiscală sporită de peste 4 ori - Aproximativ 91% din companiile active în domeniul construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare sunt microîntreprinderi, iar nivelul de taxare generalizată aplicat în baza modificărilor discutate va creşte de la 338 milioane RON (2022) la 1.478 milioane RON (2024), respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri (2022) până la 5% din cifra de afaceri (2024), de 4 ori peste media la nivel naţional;

Presiune sporită pe costurile cu forţa de muncă - Reintroducerea CASS asupra salariilor în construcţii va determina scăderea salariilor nete plătite în sector cu aproximativ 11,1% şi va presupune un efort major de compensare de către dezvoltatori/constructori, punând presiune pe costurile lor.

"AREI înţelege necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să susţină veniturile la bugetul statului şi să ajute la atenuarea deficitului bugetar, dar consideră că este nevoie de o abordare mai echilibrată, care să nu genereze un impact disproporţionat asupra sectorului imobiliar şi a perspectivelor de proprietate pentru cetăţenii României", spune Dennis Selinas, Preşedintele Consiliului Director al AREI şi CEO Globalworth. "În discuţiile constructive pe care le-am avut cu reprezentanţii Guvernului, ne-am manifestat deschiderea de a identifica împreună soluţiile optime, punând la dispoziţie resursele comunităţii AREI, care reprezintă investiţii de miliarde de Euro la nivel naţional şi care dispune de o cunoaştere aprofundată a mecanismelor de piaţă, acces la bunele practici de la nivel european, şi care poate oferi sprijin pe dimensiunea de prognoză şi evaluare a impactul în cascadă pe care o măsură fiscală o poate avea asupra industriei şi, implicit, asupra finanţelor ţării".