În aceeaşi vreme, deficitul comercial a crescut în 2015 38%, de la 6 miliarde de euro în 2014 la 8,3 miliarde de euro anul trecut, ca urmare a majorării consumului care nu a putut fi satisfăcut de piaţa internă, lucru anticipat de economişti atunci când au analizat consecinţele majorării cererii de consum în urma reducerii de taxe şi a majorărilor salariale.
„Pentru 2016, un pericol există şi el derivă din majorarea deficitului balanţei comerciale. Avem o economie care creşte prin consum şi care, iată, majorează importurile. Deficitul (de cont curent – n.red.) îl poţi finanţa dacă ai intrări de valută, dacă nu îl finanţezi prin majorarea datoriei. Riscul în 2016 acesta este, prin urmare: creşterea datoriei ca urmare a majorării deficitului comercial“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Pentru Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank, situaţia din 2015, când consumul în creştere a accentuat deficitul comercial pe latura de bunuri, va continua şi în 2016 având în vedere majorările salariale puternice şi reducerea TVA: „Totuşi, acesta ar trebui să fie compensat măcar parţial de surplusul semnificativ pe zona de servicii.“
În ciuda majorării deficitului comercial, pe ansamblul economiei lucrurile stau bine având în vedere că defictul contului curent al balanţei de plăţi este (potrivit datelor de la 11 luni) de doar un miliard de euro, echivalent a 0,6% din PIB, graţie excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (un plus la exporturi de 6,2 mld. euro, la 11 luni faţă de importuri).
Cu exporturi de bunuri de 54,6 mld. euro şi exporturi de servicii de 14,8 mld. euro (valoare la 11 luni), România a depăşit cu siguranţă în 2015 barierea de exporturi de 70 de miliarde de euro (echivalent a 45% din PIB). În 2014 exporturile cumulate de bunuri şi de servicii au fost de 67,4 miliarde de euro.
Datele publicate ieri de Statistică arată că exporturile de bunuri au fost de aproape 54,6 miliarde de euro, iar importurile de 62,9 miliarde de euro, rezultând un deficit de 8,3 miliarde de euro, în creştere cu 2,3 miliarde de euro faţă de 2014. Deficitul scăzuse în 2013 şi 2014 faţă de anii anteriori, dar a reînceput să crească anul trecut ca urmare a majorării consumului şi a reluării investiţiilor productive. El este însă departe de anii de boom, 2006, 2007, 2008, anii care au înregistrat nu doar creşteri economice record, ci şi dezechilibre majore. În 2007, de pildă, deficitul comercial a fost de aproape 22 de miliarde de euro, iar excedentul balanţei serviciilor de doar 256 de milioane de euro. Prin urmare, exportul de servicii nu a acoperit deficitul balanţei comerciale pe zona de bunuri, iar deficitul contului curent al balanţei de plăţi a ajuns la 13,4% din PIB. Acesta din urmă a fost acoperit prin majorarea datoriei externe, cum s-a întâmplat şi în anii următori. Într-un singur an, în 2007, şi din cauza deficitului comercial major, datoria externă totală a României a crescut cu 17,3 miliarde de euro, iar în 2008, când deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 11,6% din PIB, cu alte 14,4 mld. euro. În doar patru ani, din 2006 până în 2010 datoria externă totală s-a dublat – de la 41 mld. euro la 91 mld. euro.
Datoria poate creşte dacă deficitul comerţului cu bunuri nu este acoperit din alte intrări, dar nu se va mai ajunge la situaţia din 2007 – 2009, crede Dragoş Cabat.
În plus, astăzi împrumuturile sunt foarte ieftine, prin urmare mai uşor de gestionat, iar datoria publică rămâne relativ scăzută (sub 40% din PIB) comparativ cu a altor ţări; aşadar, statul are mai multă marjă de manevră, arată economistul.
În 2015, în ciuda majorării deficitului balanţei comerciale cu 38% faţă de 2014, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a rămas relativ mic, de sub 1% din PIB, graţie excedentului înregistrat de exporturile de servicii. La exporturi de servicii de 14,8 mld. euro înregistrate la 11 luni, excedentul este de 6,2 miliarde de euro. Mai mult, datoria externă totală a scăzut de la 94,7 mld. euro în decembrie 2014 la 91,2 mld. euro în noiembrie 2015.
În 2016 ea ar putea creşte din nou având în vedere că nevoia de finanţare a statului pentru a acoperi deficitul bugetar de 3% din PIB prevăzut de legea bugetului este de 22 mld. lei (aproximativ 5 mld. euro).
Potrivit datelor publicate ieri de INS, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra - UE28) s-a situat anul trecut la 40,2 miliarde de euro la expedieri şi la 48,6 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,7% din total exporturi şi 77,2% din total importuri.
Schimburile extracomunitare de bunuri (Extra - UE28) au totalizat 14,3 miliarde euro la exporturi şi 14,3 miliarde euro la importuri, cu o pondere de 26,3% din exporturi şi de 22,8% din importuri.
În structura exporturilor şi importurilor în 2015 au avut ponderi importante maşinile şi echipamentele de transport (44,5% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (32,8% la export şi 31% la import). (surs: zf.ro)
