Acestea ar urma să genereze mai mult de 3.200 de locuri de mun­că în judeţele Alba, Cluj, Braşov, Argeş, Gorj sau Bis­triţa-Năsăud, unde angajaţii vor fabrica sub­an­sambluri sau alte componente electronice, caroserii pentru industria auto, cabluri elec­trice şi electronice, com­po­­nente pentru in­dus­tria aero­nautică sau aeronave com­­plete, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Din suma totală pe care aces­te companii ar trebui să o in­vestească în piaţa locală, pes­­te 370 mil. lei (adică mai mult de 83 mil. eu­ro) vor fi aco­perite din aju­toa­re de stat, obţinute de cei opt pro­ducă­tori în ultima jumă­tate de an.

Antreprenorii lipsesc însă de pe lista companiilor care au primit ajutoare de stat în acest interval, astfel că, în conti­nuare, jucătorii stră­ini sunt cei care ştiu să benefi­cie­ze de schemele de finanţare puse „la bătaie“ stat.

„Faptul că pe lista proiectelor aprobate se regăsesc în cea mai mare parte companii străine nu înseamnă că cele ro­mâneşti nu au iniţiativă, ci doar că anumite conjuncturi şi criterii solicitate de legea ajutorului de stat pot fi îndeplinite mai greu de acestea şi, astfel, nu au aceeaşi rată de succes“, susţine Iulian Sorescu, associated partner şi head of financial department al firmei de avocatură Noerr Finance & Tax. (sursa: zf.ro)