Cu 483.000 mp în S1 2022, activitatea totală de închiriere este de peste cinci ori mai mare comparativ cu suprafaţa tranzacţionată în primul semestru al anului 2018 şi de trei ori mai mare faţă de prima jumătate a anului 2019. În comparaţie cu anul record 2020, când aproape 1 milion mp au fost închiriaţi, activitatea totală de închiriere din prima jumătate a anului 2022 reprezintă 52% din totalul spaţiilor închiriate în anul 2020.

Mai mult, în perioada analizată din 2022, cea mai mare suprafaţă preînchiriată, de aproape 88.000 mp, a fost în judeţul Prahova. Pe regiuni, un procent de 60% din totalul suprafetei închiriate a fost semnat în Bucureşti, urmat de regiunea Sud (22%), Vest/Nord-Vest (16%) şi regiunea Centrală a ţării (3%).

Totodată, stocul total de spaţii industriale şi logistice din România a depăşit 6 milioane mp la sfârşitul primului semestru al anului 2022, fiind adăugaţi încă 373.000 mp.

Bucureştiul este piaţa lider, cu aproximativ 3 milioane mp de spatii industriale si 48% din suprafaţa adaugată stocului total (180.000 mp). Capitala este urmată de regiunile Vest/Nord-Vest şi Sud, cu 37% din totalul stocului modern.

Rata de neocupare din sectorul industrial şi logistic îşi menţine trendul descendent, atingând o medie de 3,1% în ţară şi 2,8% în Bucureşti.

Pe măsură ce segmentul de industrial şi logistic continuă să crească, în stocul actual se vor adăuga încă 500.000 mp până la sfârşitul anului 2023. 87% din noile suprafeţe vor fi în Bucureşti şi regiunea Vest/Nord-Vest, iar restul de 13% care va fi adăugat stocului modern se va afla în regiunile Centru, Sud şi Est/Nord-Est.

În plus, încă 1 milion mp sunt planificaţi să fie livraţi în România, suprafaţă care ar putea găzdui construcţii de diferite dimensiuni cu posibilitate de extindere.

„Creşterea rapidă a stocului modern, cererea excepţională pentru închiriere menţinută de doi ani şi jumătate şi interesul dezvoltatorilor din logistică de a acoperi noi zone din ţară confirmă faptul că piaţa industrială a României reuşeşte să se alinieze cu pieţele mature din Europa Centrală şi de Est. Rata scăzută de neocupare şi noi proiecte importante aflate în derulare sunt indicatori de continuitate ai aceluiaşi ritm pe piaţa industrială”, spune Victor Răchită, head of Industrial & Logistics în cadrul CBRE România.

Stocul total de spaţii moderne de retail a ajuns la aproximativ 4,03 milion mp în prima parte din 2022, după livrarea a 36.500 mp în patru proiecte de retail diferite în toată ţara.

Peste jumătate din noua suprafaţă este reprezentată de trei parcuri comerciale, situate în oraşe de dimensiuni mici din vecinătatea principalelor oraşe regionale, precum Iaşi, Timişoara şi Craiova. Restul de 45% este reprezentat de centrele comerciale.

Bucureştiul deţine cea mai mare pondere din stocul modern de retail din ţară, în proporţie de 30%. După livrarea a 16.500 mp în prima parte a anului, Capitala găzduieşte circa 1,2 milion mp, după cum arată raportul CBRE. În acelaşi timp, 64% din totalul stocului de retail din Bucureşti este reprezentat de centre comerciale (780.000 mp) şi 36% de parcuri de retail (420.000 mp).

Mai mult, în funcţie de format, centrele comerciale domină piaţa, reprezentând 63% din totalul stocului de retail din România, în timp ce parcurile de retail reprezintă 37% din suprafaţa totală. Formatul parcurilor de retail a crescut în ponderea stocului, mai ales în ultimii doi ani, iar centrele comerciale au atras noi mărci, ceea ce arată un interes tot mai mare de extindere a business-urilor pe piaţa românească.

”Pentru 2023, la stocul total de retail este estimat să se adauge încă 172.000 mp, din care aproape jumătate (47%) ca format de centru comercial. Acum, proprietarii din retail au o nouă provocare: să creeze un mediu atractiv şi o sinergie între ceea ce pot oferi locaţia şi chiriaşii, pentru o experienţă de cumpărături specială”, spun reprezentanţii companiei.

În plus, până la sfârşitul anului vor fi livraţi aproximativ 88.000 mp. 75% din suprafaţă va fi dezvoltată ca parcuri de retail, formatul tradiţional de retail (centre comerciale) însumând doar 13.000 mp, în trei proiecte care sunt în principal extinderi.

”Retailerii care au intrat pe piaţa din România, progresul rapid al comerţului digital susţinut de consumul privat înfloritor, dar şi strategiile omnichannel aplicate de retaileri contribuie la sentimentul de revigorare a pieţei. Pentru proprietari nu mai este vorba doar de rate de neocupare scăzute, ci de a avea un mix de chiriaşi atractiv pentru a se diferenţia cât mai bine şi a creşte numărul vizitatorilor, oferind clienţilor lor experienţe unice de shopping şi divertisment care să-i facă să-şi dorească să se întoarcă”, spune Carmen Ravon, head of Retail Occupiers CEE în cadrul CBRE România.

În acelaşi timp, România continuă să fie o piaţă atractivă pentru tranzacţiile cu terenuri, în special în Bucureşti. În primele şase luni ale anului au fost vândute 70 de hectare de teren pentru dezvoltarea unor noi proiecte. 63% din totalul tranzacţiilor au fost tranzacţii rezidenţiale.

Pe termen mediu şi lung, piaţa rezidenţială va atrage investitori nu doar pentru vânzarea apartamentelor, ci şi pentru închirierea acestora, fiind prognozată o creştere a chiriilor pentru unităţile rezidenţiale. Alte tranzacţii importante sunt pentru sectoarele retail (14%) şi industrial (12%), urmate de proiecte mixte (9%), birouri (2%) şi dezvoltarea de hoteluri (0,4%).

Bucureştiul şi judeţul Ilfov au înregistrat cea mai mare pondere a tranzacţiilor, în timp ce oraşe regionale precum Sibiu, Timişoara, Bistriţa şi Constanţa au atras împreună 24% din suprafaţa totală vândută.

„A găsi terenul potrivit se dovedeşte a fi o acţiune destul de dificilă pentru cumpărători, în special în Bucureşti, unde suprafeţele gata pregătite pentru construcţie sunt rare. Proiectele rezidenţiale sunt în planurile celor mai mulţi dezvoltatori care au achiziţionat terenuri în prima jumătate a anului, în timp ce alte tipuri de dezvoltări reprezintă o pondere mai mică din totalul suprafeţelor tranzacţionate. Toate autorizările până la obţinerea PUZ-ului au un rol crucial în tranzacţiile cu terenuri, având în vedere durata de dezvoltare a unui proiect de la planificare până la livrare”, spune Gabriela Vlad, senior consultant A&T Services Land la CBRE România.

Piaţa terenurilor din România este un segment atractiv al pieţei imobiliare, dar apetitul investitorilor de a cumpăra şi dezvolta este temperat, mai ales în Bucureşti, unde autorităţile publice nu au reuşit să rezolve reglementările privind planul urbanistic zonal (PUZ) şi blocajele de avizare legate de acesta. Chiar dacă, în prezent, întârzierile PUZ-ului abia se observă, pe termen mediu şi lung, efectele acestor restrictii, alături de creşterile de preţ, se vor avea un impact considerabil asupra viitoarelor dezvoltări pe toate segmentele.